Biserica fortificată de la Dacia:

 

Biserica a fost construită în secolul al XIII-lea şi a fost refăcută în 1500 şi în 1852.

În secolul al XIV-lea se construieşte o bazilică pe pilaştri cu trei nave, fără turn. Navele laterale sunt demolate şi "bolta-arcadă" a navei centrale este zidită, la fel peretele superior al bisericii. Corul şi nava sunt prevăzute cu un coridor de apărare. Corul primeşte o deschidere de 5/8, contraforturile corului sunt legate prin bolta. În spate sunt aşezate gurile de smoală, deasupra cărora se ridică un etaj de apărare. În 1517, deasupra navei centrale este ridicată o boltă cilindrică dreaptă cu lunetă la bolti.

Ea e decorată cu o plasă de nervuri în formă de stea. În 1676 biserică este deteriorată în urmă unui incendiu. În 1845 construcţia e prelungită spre vest. Lungimea ei se modifică acum la 38,5 metri, lăţimea fiind de 10,8 metri. Etajul de apărare de deasupra sălii şi bolta dintre contraforturi sunt demolate. Tot atunci sunt construite un "ieşind" înspre sud şi încăperea pentru foalele orgii.

Cu prilejul fortificării bisericii se zideşte un turn-clopotniţă. În 1738 turnul-clopotniţă se prăbuşeşte din cauza unui cutremur, iar în 1763 acesta este reconstruit. În 1802 turnul se dărîma din nou, din cauza devastatorului cutremur din acel an, iar între 1842-1848 se adăugă prin construcţie turnul actual al bisericii din Dacia, din cărămidă, la faţada vestică. La săparea fundaţiei pentru turnul-clopotniţă, au fost descoperite, la 2 metri adincime: o inscripţie de piatră şi resturi ale unei şosele romane.

Biserică este înconjurată de un zid de incinta pătrat (62 x 62 metri) de 4 metri înălţime, cu patru turnuri de secţiune pătrată în colturi, construite din piatră de cariera şi piatră de riu. În secolul al XV-lea a fost construit un zid de incinta, în formă de patrulater neregulat, cu laturile cuprinse între 64 şi 73 m.

Pe mijlocul lăturii de nord al incintei se înaltă al cincilea turn cu acoperiş cu panta spre interior. Bastioanele au două niveluri şi deschideri pentru trageri la parter şi etaj. Incinta a avut iniţial un drum de strajă. Se mai păstrează lăcaşuri în zid ale birnelor din structura de lemn. Incinta datează probabil din secolul al XVI-lea şi a suferit uşoare modificări în secolul al XVI-lea (1587) şi după 1862, când a fost dărâmat un bastion unde a funcţionat vechea şcoală.

Inapoi