Stare Civila
NASTERI - Inregistrare, transcriere acte de nastere
Procedură
Cum şi unde se face înregistrarea naşterii
  • ⏹︎ Înregistrarea naşterii se face, de către oricare dintre părinţi, pe baza declaraţiei verbale dată în faţa ofiţerului de stare civilă din municipiul, oraşul sau comuna în care s-a produs evenimentul.

Termene pentru declararea şi înregistrarea naşterii
  • ⏹︎ 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;
  • ⏹︎ 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
  • ⏹︎ 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile;
  • ⏹︎ 30 de zile în cazul copilului găsit;
  • ⏹︎ 30 de zile pentru copilul părăsit de mamă în maternitate.
Acte necesare

    Când părinţii sunt căsătoriţi
  • ⏹︎ certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular - tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc la Maternitate);
  • ⏹︎ certificatul de căsătorie al părinţilor copilului;
  • ⏹︎ actele de identitate, aflate în termen de valabilitate (buletinul/ cartea de identitate/ cartea provizorie de identitate) privind părinţii

Când părinţii nu sunt căsătoriţi
  • ⏹︎ certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular - tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc de la Maternitate);
  • ⏹︎ certificatul de naştere al mamei;
  • ⏹︎ actul de identitate, aflat în termen de valabilitate, al mamei (buletinul/ carte de identitate/ cartea provizorie de identitate) şi al tatălui (dacă recunoaşte copilul);
  • ⏹︎ (dacă este cazul) declaraţia prin care tatăl recunoaşte paternitatea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, însoţit de consimţământul mamei.
  • ⏹︎ declaraţia precizată mai sus se dă, în faţa ofiţerului de stare civilă, în prezenţa ambilor părinţi.

Când părinţii sunt cetăţeni străini
  • ⏹︎ certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular - tip, care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului (se obţine pe loc de la Maternitate);
  • ⏹︎ actul de identitate, aflat în termen de valabilitate (carte de identitate/ carte de rezidenţă pentru membrii familiei/ permis de şedere/ certificat de înregistrare a cetăţeanului U.E. – se prezintă împreună, după caz) al ambilor părinţi;
  • ⏹︎ paşaportul părintelui cetăţean străin/ părinţilor cetăţeni străini;
  • ⏹︎ certificatul de căsătorie al părinţilor copilului (dacă este cazul) eliberat de autorităţile din:
    • ▪︎ România,
    • ▪︎ străinătate (simplu/ cu apostille/ supralegalizat) tradus şi legalizat
  • ⏹︎ declaraţie dată la notar public/ofiţer de stare civilă, cu ajutorul unui traducător autorizat – de recunoaştere a paternităţii – făcută în prezenţa ambilor părinţi (când părinţii copilului, cetăţean/ cetăţeni străini nu sunt căsătoriţi).
Legislația aplicabilă
  • ⏹︎ Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată;
  • ⏹︎ Hotărârea Guvernului nr. 255/2024 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;
  • ⏹︎ Codul civil, Legea nr. 287/2009, republicată;
  • ⏹︎ Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice;
  • ⏹︎ Hotărârea Guvernului nr. 495/1997 privind conţinutul, eliberarea şi actualizarea livretului de familie;
  • ⏹︎ Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, actualizată;
  • ⏹︎ Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor);
  • ⏹︎ Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).
Important de ştiut
Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale. Copilul este înregistrat imediat după naştere şi are de la aceasta dreptul la un nume, dreptul de a dobândi cetăţenie şi, dacă este posibil, de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit, crescut şi educat de aceştia.
Stabilirea prenumelui
  • ⏹︎ Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii şi nu poate fi format din mai mult de 3 cuvinte, pe baza declaraţiei de naştere făcute de persoana care declară naşterea

Prenume indecente sau ridicole
  • ⏹︎ Ofiţerul de stare civilă poate refuza înscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole, părinţii putând opta pentru un nume corespunzător

Copilul născut în timpul căsătoriei părinţilor
  • ⏹︎ Copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei.
  • ⏹︎ Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor.
  • ⏹︎ Dacă părinţii nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinţilor şi se va declara, odată cu înregistrarea naşterii la Compartimentul de Stare Civilă, fiind necesară prezenţa ambilor părinţi

Copilul născut în afara căsătoriei
  • ⏹︎ Copilul din afara căsătoriei dobândeşte numele de familie al aceluia dintre părinţi faţă de care filiaţia a fost mai întâi stabilită.
  • ⏹︎ Atunci când tatăl nu l-a recunoscut pe copilul său, acesta va dobândi numele de familie al mamei, respectiv rubrica tată se va bara (--------).
  • ⏹︎ Recunoaşterea voluntară a unui copil din afara căsătoriei este un act unilateral de voinţă.
  • ⏹︎ Dacă copilul a fost recunoscut în acelaşi timp de ambii părinţi fireşti, acest lucru face să se prezume o aparenţă de căsnicie, aparenţă de care legea face să beneficieze copilul. Numele de familie al copilului va fi stabilit de către părinţii săi, prin completarea unei declaraţii, copilul urmând să poarte numele de familie al unuia dintre aceştia (tată/ mamă) ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinţilor şi se va declara, odată cu înregistrarea naşterii la Compartimentul de Stare Civilă, fiind necesară prezenţa părinţilor.

Numele de familie - Regula simplificată, potrivit Codului civil, aplicabilă de la data de 01.10.2011

  • ⏹︎ În cazul în care filiaţia a fost stabilită ulterior şi faţă de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinţilor, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care şi-a stabilit filiaţia ulterior sau numele reunite ale acestora.
  • ⏹︎ Noul nume de familie al copilului se declară de către părinţi, împreună, la serviciul de stare civilă la care a fost înregistrată naşterea.
  • ⏹︎ Documente necesare pentru recunoaşterea paternităţii şi purtarea numelui
    • ▪︎ cartea de identitate, tată, mamă (original)
    • ▪︎ certificatul de naştere, tată, mamă (original)
  • ⏹︎ În lipsa acordului părinţilor, instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul de stare civilă unde a fost înregistrată naşterea.

Situaţia copilului născut din relaţia extraconjugală a mamei căsătorite
  • ⏹︎În situaţia în care femeia căsătorită dă naştere unui copil ca urmare a unei relaţii extraconjugale, copilul îl va avea ca tată prezumat, în acte, pe soţul mamei. Dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului se va proceda, potrivit celor de mai jos: .
    • ▪ se obţine certificat de naştere al copilului – având numele comun al părinţilor, tatăl = soţul mamei, respectiv numele mamei din căsătorie;
    • ▪ este necesară promovarea unei acţiuni în justiţie având ca obiect - tăgada paternităţii/stabilie filiaţie şi purtare nume;
    • ▪ pronunţarea unei sentinţe civile de tăgadă a paternităţii, definitivă şi legalizată;
    • ▪prezentarea mamei împreună cu tatăl copilului, la Compartimentul de Stare Civilă, de la locul de naşterii copiluluio, pentru a face declaraţia de recunoaştere a paternităţii şi purtarea numelui copilului (Important - numele de familie al mamei rămâne cel pe care aceasta l-a purtat la momentul naşterii copilului, respectiv numele din căsătorie).

    Când părinţii au domicilii diferite în actele de identitate
    • ⏹︎ părintele care declară naşterea dă o declaraţie cu privire la domiciliul copilului
TRANSCRIERE CERTIFICAT DE NAȘTERE
De ce este necesară transcrierea actelor de stare civilă emise în străinătate
Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite la autorităţile străine, au putere doveditoare în România numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.

Cetăţeanul român ARE OBLIGAŢIA, ca în termen de 6 LUNI DE LA NAŞTEREA COPILULUI, să ceară transcrierea certificatului/ extrasului de naştere la Primăria de domiciliu a oricăruia dintre părinţi.

1. Ce trebuie făcut în străinătate
  • ⏹︎ În prima fază, părinţii copilului înregistrează naşterea la autorităţile competente din străinătate.
  • ⏹︎ Certificatul/ extrasul de naştere va cuprinde, obligatoriu, numele şi prenumele copilului, precum şi ale părinţilor acestuia, data şi locul naşterii etc.
  • ⏹︎ IMPORTANT: la primirea certificatului/ extrasului de naştere, acesta SE VA CITI, astfel încât informaţiile înscrise în acest document să corespundă întocmai cu datele de identitate corecte ale celor doi soţi. Dacă constataţi că există greşeli, insistaţi la emitent să le corecteze.
  • ⏹︎ Certificatul/ extrasul de stare civilă va fi APOSTILAT la autorităţile competente ale statului care a încheiat căsătoria (în străinătate), pe cheltuiala şi efortul persoanelor interesate.
Dacă sunteţi în posesia unui extras multilingv eliberat conform Convenţiei de la Viena din 08.09.1976 nu mai este nevoie de apostilare şi traducere legalizată.
2. Ce trebuie făcut în România

Transcrierea certificatelor şi extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului, în baza avizului prealabil al D.J.E.P. Brașov

  • ⏹︎ în termen de 6 luni, tatăl ori mama copilului sau un împuternicit cu procură specială (după caz – simplă, cu apostille, supralegalizată) să solicite la Primăria locului de domiciliu al oricăruia dintre părinţi TRANSCRIEREA certificatului/ extrasului de naştere .

În acest sens se vor face următoarele:



LA TRADUCĂTOR AUTORIZAT

  • ⏹︎ se traduce în integralitate certificatul/ extrasul de naştere, emis în străinătate;
    • ▪ documentul din străinătate se ataşează la traducerea efctuată
LA NOTARUL PUBLIC se legalizeaza

  • ⏹︎ traducerea la care s-a ataşat copia certificatului/ extrasului de naştere de pe care s-a tradus (integral); ;
    • ⏹︎ dacă la traducere nu s-a ataşat documentul tradus, se realizează o copie legalizată distinctă a certificatului de naştere din străinătate – în acest caz la notarul public este necesară prezenţa unui traducător autorizat
Acte necesare (se vor citi cu atenţie indicaţiile de mai sus)

  • ⏹︎ Certificatul/ extrasul de naştere, cu APOSTILLE, emis de autorităţile competente din străinătate, care să cuprindă numele şi prenumele copilului, respectiv al părinţilor acestuia – original şi copie legalizată (la notar);
    • ▪ cu APOSTILLE*, (conform Convenţiei de la Haga) – aplicat fie pe faţă sau verso la certificat, fie sub forma unei anexe (se obţine în străinătate, ex. – Prefectură, Secretarul de stat);

  • ⏹︎ În cazul în care certificatul de naştere este însoţit de formularul standard multilingv reglementat de Regulamentul (UE) 2016 / 1191 al Parlamentului European şi al Consiliului din 06 iulie 2016, nu mai este necesară apostila şi traducerea legalizată a certificatului.

  • ⏹︎ Traducerea certificatului/ extrasului de naştere, făcută în România, la traducător autorizat şi legalizată la notar/ în străinătate, cu apostille – original;

  • ⏹︎ Cărţile de identitate ale părinţilor (paşaport/ act de identitate pentru cetăţenii străini) - original;

  • ⏹ ︎Certificatul de căsătorie al părinţilor (emis în România) – original – dacă sunt căsătoriţi, de naştere al acestora – dacă nu sunt căsătoriţi;

  • ⏹ ︎Declaraţie privind stabilirea domiciliului pentru copil, când părinţii au adrese diferite (se face la starea civilă);
Taxe
  • ⏹︎ Taxe pentru transcrierea certificatului / extrasului de naştere
  • ⏹︎ În termen de 30 de zile de la data înregistrării documentației - 232 lei
  • ⏹︎ În regim de urgență, în termen de 3 zile de la data înregistrării documentației - 465 lei
  • ⏹︎ Taxele mai sus-menţionate se achită la Oficiul Poștal din Rupea sau Făgăraș
  • ⏹︎ Taxele au fost stabilite prin HCJB 214/2025
Termen de soluţionare
  • ⏹︎ Transcrierea certificatului de naştere se soluţionează în termen de 30 de zile sau 3 zile în cazul transcrierii în regim de urgență
  • ⏹︎ În baza numărului de telefon pe care-l indicaţi în cerere, ofiţerul de stare civilă vă invită să ridicaţi certificatele de stare civilă (străin şi naţional)
Legislaţie aplicabilă
  • ⏹︎ Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată
  • ⏹︎ Codul civil, Legea nr. 287/2009, republicată
Important de ştiut
  • ⏹︎ Ce înseamnă noţiunea de a transcrie (potrivit dicţionarului):
    TRANSCRIE, transcriu - a scrie din nou (pe altă foaie) un text fără modificări, a face o copie scrisă; a copia. A înscrie, a înregistra, a copia un act, o convenţie etc. într-un registru public special.
Cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România
  • ⏹︎ Depun cererea şi actele necesare transcrierii certificatului de naştere la Primăria sectorului 1 – Bucureşti
Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani
  • ⏹︎ Solicită transcrierea certificatelor de naştere în nume propriu, asistaţi de unul din părinţi
  • ⏹︎ În cazul în care părinţii au domicilii diferite în ţară, primăria competentă pentru transcrierea certificatului poate fi oricare din cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinţii

Minorii sub 18 ani, ai căror părinţi au domiciliul în străinătate

  • ⏹︎ Solicită transcrierea certificatelor de naştere în nume propriu, asistaţi de unul din părinţi
  • ⏹︎ Depun cererea de transcriere a certificatelor de naştere la primăria ultimului loc de domiciliu avut de părinţi în România, iar în cazul în care au avut domicilii diferite, la ultimul domiciliu al unuia dintre părinţi

Persoanele care fac dovada cetăţeniei române cu certificat de cetăţenie
  • ⏹︎ Dacă fac dovada domiciliului în România cu permis de şedere pe termen scurt emis de I.G.I.*
    Depun cererea de transcriere a certificatelor de stare civilă, procurate din străinătate la Primăria sector 1 Bucureşti.
  • ⏹︎ Dacă fac dovada domiciliului în România cu permis de şedere pe termen lung emis de I.G.I.*
    Depun cererea de transcriere a certificatelor de stare civilă la primăria locului de domiciliu din România.
  • ⏹︎ * I.G.I. = Inspectoratul General pentru Imigrări - Biroul pentru străini
ÎNREGISTRARE TARDIVĂ
Temei legal
  • ⏹︎ Art. 14^2, alin.(1) potrivit Legii 119 din 16.10.1996, republicată şi actualizată, cu privire la actele de stare civilă;
Situaţii şi acte necesare
  • ⏹︎ După împlinirea termenului de 30 de zile, prevăzut de lege, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, precum şi cu avizul conform al S.P.C.J.E.P. sau, după caz, al D.G.E.P.M.B.
  • ⏹︎ Cererea privind înregistrarea naşterii după împlinirea termenului de 30 de zile se depune, fie la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze naşterea, fie la S.P.C.L.E.P./ primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul instituţia interesată.
Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani
  • ⏹︎ certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • ⏹︎ dacă nu există certificat medical constatator al naşterii este necesară expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi, şi sexul persoanei – expertiza se solicită de către ofiţerul de stare civilă, după depunerea cererii şi a documentelor;
  • ⏹︎ actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
  • ⏹︎ certificatul de naştere al mamei / certificatele de naştere ale părinţilor copilului şi actul de identitate al tatălui, în original , în cazul în care părinţii nu sunt căsătoriţi;
  • ⏹︎ declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei
Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani
  • ⏹︎ certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • ⏹︎ dacă nu există certificat medical constatator al naşterii este necesară expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi, şi sexul persoanei – expertiza se solicită de către ofiţerul de stare civilă, după depunerea cererii şi a documentelor;
  • ⏹︎ actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
  • ⏹︎ certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, dacă este cazul în original ;
  • ⏹︎ certificatul de naştere al mamei / certificatele de naştere ale părinţilor copilului şi actul de identitate al tatălui, în original, în cazul în care părinţii nu sunt căsătoriţi;
  • ⏹︎ declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public, dacă părinţii poartă nume de familie diferit;
  • ⏹︎ declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată şi, după caz, a părinţilor sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 20, respectiv în anexa nr. 21 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011 cu modificările şi completările ulterioare, declaraţia se dă în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă.
  • ⏹︎ se anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm
Înregistrarea tardivă a naşterii persoanei majore
  • ⏹︎ certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
  • ⏹︎ dacă nu există certificat medical constatator al naşterii este necesară expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi, şi sexul persoanei – expertiza se solicită de către ofiţerul de stare civilă, după depunerea cererii şi a documentelor;
  • ⏹︎ actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
  • ⏹︎ certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, dacă este cazul în original ;
  • ⏹︎ certificatul de naştere al mamei / certificatele de naştere ale părinţilor copilului şi actul de identitate al tatălui, în original , în cazul în care părinţii nu sunt căsătoriţi;
  • ⏹︎ declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public, dacă părinţii poartă nume de familie diferit;
  • ⏹︎ declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei
  • ⏹ cererea scrisă a declarantului;
  • ⏹ declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 20, dată în faţa ofiţerului de stare civilă / personalului cu atribuţii de stare civilă;
  • ⏹ se anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm
  • ⏹ declaraţia a 2 membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 21, dată în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă;
    • în toate cazurile în care o persoană de sex feminin solicită înregistrarea tardivă a naşterii sale, aceasta dă o declaraţie, potrivit anexei 21^2, în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, din care să rezulte dacă are vreun copil a cărui naştere a fost înregistrată în conformitate cu prevederile art. 14^1 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


CĂSĂTORII - Acte și proceduri
Condiții
În România căsătoria se încheie între un bărbat şi o femeie prin consimţământul personal şi liber al acestora.
  • Vârsta matrimonială
    • Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani.
    • Excepţie pentru minori:
      • Minorul care a împlinit 16 ani se poate căsători cu:
        • Aviz medical
        • Încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui
        • Autorizarea instanţei de tutelă din circumscripţia domiciliului minorului
      • Dacă un părinte refuză încuviinţarea, instanţa decide ținând cont de interesul superior al copilului.
      • Dacă un părinte este decedat sau incapabil, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă.
      • Dacă nu există părinţi sau tutore, este necesară încuviinţarea persoanei sau autorităţii abilitate să exercite drepturile părinteşti.
  • Bigamia
    • Este interzisă încheierea unei noi căsătorii de către persoana care este deja căsătorită.
  • Interzicerea căsătoriei între rude
    • Este interzisă căsătoria între rudele în linie dreaptă și între cele în linie colaterală până la gradul IV inclusiv.
    • Excepţie: căsătoria între rude de gradul IV colateral poate fi autorizată de instanţa de tutelă, cu aviz medical special.
    • În cazul adopţiei, aceste reguli se aplică și între cei care au devenit rude prin adopţie sau între cei a căror rudenie naturală a încetat prin adopţie.
  • Interzicerea căsătoriei între tutore şi minor
    • Căsătoria este oprită între tutore și persoana minoră aflată sub tutela sa.
  • Alienaţia şi debilitatea mintală
    • Este interzisă căsătoria alienatului mintal și a debilului mintal.
  • Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria
    • Este interzisă căsătoria între persoane de acelaşi sex.
    • Căsătoriile între persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate nu sunt recunoscute în România.
    • Parteneriatele civile (de orice sex) încheiate sau contractate în străinătate nu sunt recunoscute în România.
  • Comunicarea stării de sănătate
    • Căsătoria nu se încheie dacă viitorii soţi nu și-au comunicat reciproc starea de sănătate.
    • Dispozițiile legale care interzic căsătoria persoanelor cu anumite boli rămân aplicabile.
  • Căsătoria religioasă
    • Poate fi celebrată numai după încheierea căsătoriei civile.
Competenţă Cine şi unde încheie căsătoria
  • Căsătoria se încheie în faţa ofiţerului de stare civilă al Consiliului local al comunei, oraşului sau municipiului în cuprinsul căruia se află domiciliu sau reşedinţa (flotantul) oricăruia dintre viitorii soţi
Procedura Ce demers trebuie făcut pentru încheierea căsătoriei
  • cei care vor să se căsătorească vor face personal şi împreună declaraţia de căsătorie, potrivit legii, la primăria unde urmează a se încheia căsătoria
Cum se realizează declaraţia de căsătorie
  • viitorii soţi trebuie să se prezinte împreună, în perioada stabilită în acest sens, la momentul la care au programat căsătoria
  • in declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie declarând numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei, precum şi regimul matrimonial ales.
  • odată cu declaraţia de căsătorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru încheierea căsătoriei.
Acte necesare Căsătoria între cetăţeni români a Când ambii soţi se află la prima căsătorie
  • actul de identitate (cartea de identitate/ provizorie) – în original ;
  • certificatul de naştere - în original ;
  • certificat medical prenupţial – pentru ambii viitori soţi – original;

Precizare : actele de identitate ale viitorilor soţi şi ale martorilor vor fi prezentate în original ofiţerului de stare civilă la momentul oficierii căsătoriei.

Când unul dintre soţi (ori ambii) nu se află la prima căsătorie
  • pe lângă actele precizate mai sus, viitorul soţ/ soţie va prezenta dovada desfacerii/ încetării căsătoriei anterioare, respectiv:
    • sentinţă de divorţ rămasă irevocabilă/ certificat de divorţ administrativ -original;
    • certificat deces al fostului soţ – original.
  • înregistrarea declaraţiei de căsătorie şi depunerea actelor necesare se face, cu 11 zile înaintea datei fixate
  • în declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor menţiona regimul matrimonial ales, ei pot opta între:
    • REGIMUL COMUNITĂŢII LEGALE
    • REGIMUL SEPARAŢIEI DE BUNURI
    • REGIMUL COMUNITĂŢII CONVENŢIONALE
  • ofiţerul de stare civilă face menţiune pe actul de căsătorie despre regimul matrimonial ales.
Numele după căsătorie
  • Alegerea numelui de familie
  • Viitorii soţi pot conveni să:
    • păstreze numele dinaintea căsătoriei;
    • să ia numele oricăruia dintre ei;
    • să ia numele lor reunite;
    • un soţ poate să îşi păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.
Publicitatea căsătoriei
  • În aceeaşi zi cu primirea declaraţiei de căsătorie, ofiţerul de stare civilă publică un anunţ al intenţiei de căsătorie prin:
    • Afişare în extras, într-un loc special amenajat la sediul primăriei
    • Afişare pe pagina de internet a primăriei unde urmează să se încheie căsătoria
  • Extrasul din declaraţia de căsătorie cuprinde:
    • Data afişării
    • Datele de stare civilă ale viitorilor soţi
    • Încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui (după caz)
    • Înştiinţarea că orice persoană poate face opoziţie la căsătorie, în termen de 11 zile de la data afişării
Opoziţia la căsătorie
  • Orice persoană poate face opoziţie la căsătorie dacă:
    • Cunoaşte un impediment legal
    • Alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite
  • Opoziţia la căsătorie se face numai în scris, cu arătarea dovezilor pe care se întemeiază.
Legislaţie aplicabilă
  • Codul civil, Legea nr. 287/2009, republicată şi actualizată
  • Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată
  • Hotărârea Guvernului nr. 255/2024 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă
  • Hotărârea Guvernului nr. 495/1997 privind conţinutul, eliberarea şi actualizarea livretului de familie
  • Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestora (Regulamentul general privind protecţia datelor)
  • Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului
Important de ştiut
  • Cum semnăm actele în momentul încheierii căsătoriei
    • Actul de căsătorie se semnează de către soţi, cu numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei.
  • Martorii la căsătorie
    • Martorii atestă faptul că soţii şi-au exprimat consimţământul personal şi liber.
    • Nu pot fi martori:
      • Cetăţenii care nu înţeleg limba vorbită (fără traducător autorizat)
      • Persoanele incapabile
      • Cei care, din cauza unei deficienţe psihice sau fizice, nu pot atesta faptele
    • Martorii pot fi rude sau afini (indiferent de grad) sau prieteni ai viitorilor soţi.
  • Celebrarea căsătoriei
    • Viitorii soţi se prezintă împreună la locul în care se încheie căsătoria.
    • Consimţământul se exprimă public, în prezenţa a 2 martori, în faţa ofiţerului de stare civilă.
    • Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale pot solicita celebrarea căsătoriei în limba maternă, dacă ofiţerul cunoaşte acea limbă.
  • Momentul încheierii căsătoriei
    • Căsătoria este încheiată în momentul în care, după exprimarea consimţământului, ofiţerul de stare civilă îi declară căsătoriţi.
  • Ce se întâmplă cu cartea de identitate
    • Ofiţerul de stare civilă anulează cartea de identitate a soţului care îşi schimbă numele prin tăierea colţului din stânga jos.
    • Persoana al cărei act a fost anulat trebuie să solicite eliberarea unui nou act de identitate în termen de 15 zile de la căsătorie.
  • Prevederi importante din Codul civil
    • Familia
      • Se întemeiază pe căsătoria liber consimţită, egalitatea soţilor și dreptul/îndatorirea părinţilor de a creşte și educa copiii.
      • Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.
      • Statul sprijină prin măsuri economice și sociale încheierea și consolidarea familiei.
      • Prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie.
    • Căsătoria
      • Este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie.
      • Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători pentru a întemeia o familie.
      • Celebrarea religioasă se poate face numai după cea civilă.
      • Căsătoria încetează prin deces, declararea judecătorească a morţii sau divorţ.
    • Luarea deciziilor de către soţi
      • Soţii hotărăsc de comun acord în toate aspectele căsătoriei.
    • Îndatoririle soţilor
      • Respect, fidelitate și sprijin moral reciproc.
      • Obligaţia de a locui împreună (cu excepţia cazurilor temeinice).
  • Limba în care se încheie căsătoria
    • Oficierea se face în limba română.
    • Opţional în limba maghiară, dacă ofiţerul desemnat o cunoaşte.
    • Pentru cetăţenii străini sau soţi care nu cunosc româna / au handicap auditiv sau surdocecitate:
      • Se foloseşte interpret autorizat al limbajului mimico-gestual sau specific persoanelor cu surdocecitate.
      • Se întocmeşte un proces-verbal.
TRANSCRIEREA CERTIFICATULUI DE CĂSĂTORIE
De ce este necesară transcrierea actelor de stare civilă emise în străinătate Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite la autorităţile străine, au putere doveditoare în România numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române. '
Cetăţeanul român ARE OBLIGAŢIA, ca în termen de 6 LUNI DE LA CĂSĂTORIE, să ceară transcrierea certificatului/ extrasului de căsătorie la Primăria de domiciliu
Ce trebuie făcut în străinătate
  • se încheie căsătoria la autorităţile competente din străinătate
    • certificatul/ extrasul de căsătorie va cuprinde, obligatoriu, datele celor doi soţi (data şi locul naşterii, precum şi numele părinţilor - dacă este posibil);
    • IMPORTANT, la primirea certificatului/ extrasului de căsătorie, acesta SE VA CITI, astfel încât informaţiile înscrise în acest document să corespundă întocmai cu datele de identitate corecte ale celor 2 soţi. Dacă constataţi că există greşeli insistaţi la emitent să le corecteze
  • certificatul/ extrasul de stare civilă va fi APOSTILAT la autorităţile competente ale statului care a încheiat căsătoria (în străinătate), pe cheltuiala şi efortul persoanelor interesate (vezi aici informaţii referitoare la APOSTILLE).
Dacă sunteţi în posesia unui extras multilingv eliberat conform Convenţiei de la Viena din 08.09.1976 nu mai este nevoie de apostilare şi traducere legalizată.
Ce trebuie făcut în România
  • Transcrierea certificatelor şi extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului, în baza avizului prealabil al D.J.E.P. Brașov.
  • În termen de 6 luni, oricare dintre soţi – cetăţean român sau un împuternicit cu procură specială:
    • Făcută la notar în ţară, sau în străinătate (după caz – simplă, cu apostilă sau supralegalizată)
    • Trebuie să solicite la Primăria locului de domiciliu TRANSCRIEREA certificatului / extrasului de căsătorie.

În acest sens se vor face următoarele:

  • La TRADUCĂTOR AUTORIZAT
    • Se traduce în integralitate certificatul / extrasul de căsătorie, emis în străinătate.
    • Se traduce în integralitate certificatul / extrasul de naştere, emis în străinătate, al soţului/soţiei – cetăţean străin (dacă este cazul).
    • Certificatul de căsătorie / naştere din străinătate se ataşează la traducerea efectuată.
  • La NOTARUL PUBLIC
    • Se legalizează:
      • Traducerea / traducerile
      • Copia certificatului / extrasului de căsătorie (integral)
    • Se declară, prin declaraţie notarială:
      • Din partea ambilor soţi (dacă sunt cetăţeni români)
      • Sau numai din partea soţului cetăţean român
      • Cu privire la numele purtat după căsătorie, dacă certificatul / extrasul emis în străinătate nu menţionează acest aspect.
Taxe

Taxe pentru transcrierea certificatului / extrasului de căsătorie:

  • În termen de 30 de zile de la data înregistrării documentației – 232 lei
  • În regim de urgență, în termen de 3 zile de la data înregistrării documentației – 465 lei

Taxele menţionate se achită la Oficiul Poștal din Rupea sau Făgăraș.

Taxele au fost stabilite prin HCJB 214/2025.
Termen de soluţionare
  • Transcrierea certificatului de naştere se soluţionează în termen de 30 de zile sau 3 zile în regim de urgență.
  • În baza numărului de telefon indicat în cerere, ofiţerul de stare civilă vă invită să ridicaţi certificatele de stare civilă (străin şi naţional).
Legislaţie aplicabilă
  • Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată
  • Codul civil, Legea nr. 287/2009, republicată
Important de ştiut

Ce înseamnă noţiunea de a transcrie (potrivit dicţionarului):

TRANSCRIE, transcriu – a scrie din nou (pe altă foaie) un text fără modificări, a face o copie scrisă; a copia. ♦ A înscrie, a înregistra, a copia un act, o convenţie etc. într-un registru public special.

  • Cetăţenii români adresează cererea de transcriere la starea civilă a primăriei de la domiciliul comun al soţilor. Dacă soţii au domicilii diferite în ţară – la oricare dintre cele două primării.
  • Cetăţenii români fără domiciliu în România – depun cererea şi actele necesare transcrierii la Primăria sectorului 1 – Bucureşti.
  • Cetăţenii români cu certificat de cetăţenie:
    • Dacă fac dovada domiciliului în România cu permis de şedere temporară emis de I.G.I. → cererea se depune la Primăria sector 1 Bucureşti.
    • Dacă fac dovada domiciliului cu permis de şedere permanentă emis de I.G.I. → cererea se depune la primăria locului de domiciliu din România.

* I.G.I. = Inspectoratul General pentru Imigrări - Biroul pentru străini
Neconcordanţe
  • Dacă, la depunerea cererii de transcriere, se constată modificări la nume/prenume faţă de evidenţele din România → se vor prezenta documente pentru clarificare.
  • Cererea se soluţionează numai după clarificarea neconcordanţelor.
  • Dacă în certificatul/extrasul de căsătorie emis în străinătate apar date neconcordante, transcrierea se face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine.

Transcrierea căsătoriei în actele de stare civilă române este posibilă numai dacă:

  • pe marginea actului de naştere nu există menţiune de căsătorie, sau
  • căsătoria este încetată/desfăcută prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Se poate transcrie certificatul de căsătorie ce atestă mariajul dintre un bărbat şi o femeie.

Este interzisă transcrierea/înscrierea certificatelor ori extraselor de stare civilă emise de autorităţile străine privind:

  • căsătoria dintre persoane de acelaşi sex;
  • parteneriatele civile încheiate/contractate în străinătate (indiferent de cetăţenia persoanelor).


Decese
Procedura

Cum, unde şi cine poate face înregistrarea decesului:

  • Declaraţia de deces se face la ofiţerul de stare civilă din localitatea în care a survenit moartea persoanei.
  • Poate fi făcută de:
    • Membrii familiei decedatului;
    • În lipsa acestora:
      • Medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul;
      • Orice persoană care are cunoştinţă despre deces.
Termenele legale pentru înregistrarea decesului
  • 3 zile de la data încetării din viaţă, când cauza decesului este naturală.
  • 3 zile de la data eliberării certificatului medical constatator, când decesul se datorează unei sinucideri, accident sau alte cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru.
  • 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile.

* Termenele se socotesc de la momentul încetării din viaţă a persoanei.

* Dacă decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenele legale:

  • Întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului.
  • Declaraţia se face în scris, arătând motivele întârzierii.
Acte necesare

Când decesul se datorează unei cauze naturale:

  • Certificatul medical constatator al decesului, completat corect (se verifică la primire, iar neconcordanţele trebuie corectate de emitent);
  • Certificatele de stare civilă ale persoanei decedate (naştere, căsătorie) – original;
  • Actul de identitate al decedatului (buletin/ carte de identitate/ provizorie) – original;
  • Cartea de identitate a declarantului – original.

Când decesul se datorează unei cauze violente, accident sau sinucidere:

  • Certificatul medical constatator al decesului, completat corect (se verifică la primire, iar neconcordanţele trebuie corectate de emitent);
  • Dovada eliberată de poliţie sau parchet, din care să rezulte că autorităţile au fost sesizate despre deces;
  • Certificatele de stare civilă ale persoanei decedate (naştere, căsătorie) – original;
  • Actul de identitate al decedatului (buletin/ carte de identitate/ carte provizorie/ paşaport) – original;
  • Cartea de identitate a declarantului – original.
Eliberarea certificatului de deces
  • Membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite;
  • Persoanelor care justifică un interes legitim – cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale.
Legislaţie aplicabilă
  • Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată;
  • Hotărârea Guvernului nr. 255/2024 pentru aprobarea Metodologiei privind aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;
  • Codul civil, Legea nr. 287/2009, republicată şi actualizată;
  • Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date (GDPR);
  • Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679.
Important de ştiut

Ce se întâmplă cu actele persoanei decedate

Ofiţerul de stare civilă, delegat, reţine:

  • Certificatul medical constatator al decesului;
  • Dovada de la poliţie sau parchet (când este cazul).

Ofiţerul de stare civilă, delegat, restituie declarantului:

  • Actul de identitate al decedatului anulat şi al declarantului;
  • Certificatele de stare civilă ale persoanei decedate cu menţiunea DECEDAT;
  • Contractul de întreţinere între declarant şi persoana decedată.

Ofiţerul de stare civilă eliberează pe seama decedatului:

  • Certificatul de deces;
  • Adeverinţa de înhumare (la cerere).
TRANSCRIEREA CERTIFICATULUI DE DECES CU APOSTILA
De ce este necesară transcrierea actelor de stare civilă emise în străinătate

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite la autorităţile străine, au putere doveditoare în România numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.

Aparţinătorul unui cetăţean român care a decedat în străinătate ARE OBLIGAŢIA, ca în termen de 6 LUNI, să ceară transcrierea certificatului/ extrasului de deces la Primăria de domiciliu al solicitantului.
Ce trebuie făcut în străinătate
  • Urmare a încetării din viaţă a unui cetăţean român, în străinătate, în prima fază, se va înregistra fapta la autorităţile competente din ţara în care s-a produs.
  • Certificatul/ extrasul de deces va cuprinde, obligatoriu, datele decedatului precum şi ale părinţilor acestuia.
  • IMPORTANT, la primirea certificatului/ extrasului de deces, acesta SE VA CITI, astfel încât informaţiile înscrise în acest document să corespundă întocmai cu datele de identitate corecte ale defunctului.
  • !!! Dacă constataţi că există greşeli insistaţi la emitent să le corecteze.
  • Certificatul/ extrasul de stare civilă va fi APOSTILAT la autorităţile competente ale statului care a încheiat căsătoria (în străinătate), pe cheltuiala şi efortul persoanelor interesate.
    • Dacă sunteţi în posesia unui extras multilingv eliberat conform Convenţiei de la Viena din 08.09.1976 nu mai este nevoie de apostilare şi traducere legalizată.
Ce trebuie făcut în România
  • Transcrierea certificatelor şi extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului, în baza avizului prealabil al D.J.E.P. Brașov.
  • Aparţinătorul/ persoana interesată, în termen de 6 luni, trebuie să solicite la Primăria locului de domiciliu TRANSCRIEREA certificatului/ extrasului de deces.

În acest sens se vor face următoarele:

LA TRADUCĂTOR AUTORIZAT

  • Se traduce în integralitate certificatul/ extrasul de deces, emis în străinătate.
  • Certificatul de deces din străinătate se ataşează la traducerea efectuată.

LA NOTARUL PUBLIC

  • Se legalizează traducer(ea/ile).
  • Se legalizează copia certificatului/ extrasului de deces (integral) – dacă nu s-a procedat conform*.
Acte necesare

(se vor citi cu atenţie indicaţiile de mai sus)

Dacă s-au citit cu atenţie indicaţiile de mai sus:

  • Certificatul/ extrasul de deces, CU APOSTILLE, emis de autorităţile competente din străinătate, care să cuprindă datele corecte ale defunctului – original şi copie legalizată (la notar).
  • În cazul în care certificatul de deces este însoţit de formularul standard multilingv reglementat de Regulamentul (UE) 2016 / 1191 al Parlamentului European şi al Consiliului din 06 iulie 2016, nu mai este necesară apostila şi traducerea legalizată a certificatului.
  • Traducerea legalizată a certificatului/ extrasului de deces, făcută în România, la traducător autorizat şi legalizată la notar – original.
  • Cartea de identitate privind solicitantul (original şi copie) – original.
  • Certificatul de naştere şi căsătorie al defunctului (emise în România) – original.
  • Buletinul/ cartea de identitate/ paşaportul defunctului – original.
Taxe

Taxe pentru transcrierea certificatului / extrasului de deces

  • În termen de 30 de zile de la data înregistrării documentației – 232 lei
  • În regim de urgență, în termen de 3 zile de la data înregistrării documentației – 465 lei

Taxele mai sus-menţionate se achită la Oficiul Poștal din Rupea sau Făgăraș.

Taxele au fost stabilite prin HCJB 214/2025.
Termen de soluţionare
  • Transcrierea certificatului de naştere se soluţionează în termen de 30 de zile sau 3 zile în cazul transcrierii în regim de urgență.
  • În baza numărului de telefon pe care-l indicaţi în cerere, ofiţerul de stare civilă vă invită să ridicaţi certificatele de stare civilă (străin şi naţional).
Legislaţie aplicabilă
  • Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată
  • Codul civil, Legea nr. 287/2009, republicată
Important de ştiut

Ce înseamnă noţiunea de a transcrie potrivit dicţionarului

  • TRANSCRIE, transcriu - a scrie din nou (pe altă foaie) un text fără modificări, a face o copie scrisă; a copia. ♦ A înscrie, a înregistra, a copia un act, o convenC›ie etc. într-un registru public special.


Schimbarea numelui
Condiţii Cine poate solicita şi pe ce motive
  • cetăţeanul român pentru care nu a fost dispusă în condiţiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, o măsură de limitare a exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate, pe durata existenţei unei astfel de măsuri sau dacă în ultimii 5 ani solicitantul a fost:
    • condamnat pentru fapte săvârşite cu intenţie
    • expulzat sau returnat din ţările cu care România a încheiat acorduri în acest sens
  • personal
  • prin împuternicit
  • prin delegaţie avocaţială
  • pentru motive temeinice, vezi motive enumerate de lege
Procedură Unde se poate cere schimbarea numelui şi/ sau prenumelui la oficiul/ compartimentul/ biroul/ serviciul de stare civilă în a cărei rază teritorială persoana interesată îşi are domiciliul Identificarea unui motiv temeinic care urmează a fi invocat

Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

  • când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
  • când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
  • când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
  • când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte şi doreşte simplificarea acestuia;
  • când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume şi doreşte adăugarea acestuia la prenumele iniţial, cu respectarea dispoziţiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;
  • când persoana în cauză poartă un nume de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
  • când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere sau purtat anterior;
  • când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor, cu respectarea dispoziţiilor art. 41^4;
  • când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei;
  • când unul dintre soţi sau ambii doreşte/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu consimţământul celuilalt soţ, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă;
  • când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
  • când prenumele purtat este specific sexului opus;
  • când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;
  • când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate şi nu are act administrativ străin, făcând dovada cu paşaportul/actul de identitate emis de autorităţile străine;
  • alte cazuri temeinic justificate.

Sunt de asemenea considerate justificate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

  • când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;
  • când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;
  • când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
  • când în urma divorţului un fost soţ păstrează numele de familie purtat în căsătorie şi doreşte un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naştere;
  • când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;
  • când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimţământul fostului soţ;
  • când părinţii au divorţat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei solicită pentru copil să poarte acelaşi nume de familie cu el;
  • când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi persoana revine la numele de familie avut înainte de adopţie;
  • când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, iar ulterior desfacerea adopţiei, celălalt soţ doreşte să poarte nume de familie comun;
  • când părintele căruia i-a fost încredinţat un minor în urma divorţului solicită ca acesta să-i poarte numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimţământul soţului şi al celuilalt părinte al minorului.
Cum trebuie procedat, practic

Pasul 1

  • ne prezentăm la funcţionarul stării civile, de la primăria de domiciliu;
  • să avem asupra noastră cartea de identitate, certificatele de stare civilă – original;
  • complectăm o cerere de publicare a intenţiei de schimbare a numelui/prenumelui către Monitorul Oficial al României, partea a III-a;
  • la această cerere completată, pe formular tip, anexăm copii de pe cartea de identitate, certificatul de naştere/ căsătorie;
  • solicităm avizarea cererii de către funcţionarul de stării civilă (avizarea constă în semnătura ofiţerului de stare civilă şi ştampila oficială a serviciului – cuprinzând stema României);

Pasul 2

  • se face publicarea în Monitorul Oficial al României, partea a III-a;

Pasul 3

  • Obţinerea cazierului judiciar;
Acte necesare

I. Când petentul este o persoană majoră, peste 18 ani

  • un exemplar al Monitorului Oficial al României, partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui (să nu fie mai vechi de un an);
  • certificatul de cazier judiciar al solicitantului – emis pentru schimbare nume;
  • copii simple de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
  • consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ/tată, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei/copil minor;
  • orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.

II. Când schimbarea numelui priveşte un copil cu vârsta între 0 şi 14 ani

  • cererea se face de către unul din părinţi, cu consimţământul celuilalt;
  • un exemplar al Monitorului Oficial al României, partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui (să nu fie mai vechi de un an);
  • certificatul de cazier judiciar:
    • al tatălui – emis pentru schimbare nume;
    • al mamei – emis pentru schimbare nume;
  • copii simple de pe certificatul de naştere al copilului;
  • consimţământul, dat în formă autentică/în faţa ofiţerului de stare civilă, al celuilalt părinte;
  • orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.

III. Când schimbarea numelui priveşte un minor cu vârsta între 14 şi 18 ani

  • în plus faţă de actele necesare descrise anterior (la ipoteza II), cererea va fi semnată de minor şi unul din părinţi/reprezentantul legal.
Taxe Taxa pentru schimbarea numelui: 313 lei
Legislaţie aplicabilă
  • Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată şi actualizată;
  • Hotărârea Guvernului nr. 255/2024, pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;
  • Codul civil, Legea nr. 287/2009, republicată;
Important de ştiut

Ce înseamnă schimbarea numelui

Schimbarea numelui de familie sau a prenumelui este acea operaţiune de înlocuire a lor sau numai a unuia dintre ele, la cerere celui interesat, cu un alt nume sau prenume printr-o decizie administrativă.

Diferenţe între MODIFICAREA şi SCHIMBAREA NUMELUI

  • Modificarea numelui de familie nu se poate produce decât ca efect al modificării raporturilor de familie ale persoanelor fizice (filiaţie, adopţie, căsătorie, divorţ, nulitatea căsătoriei);
  • Schimbarea numelui nu este legată de vreo schimbare a statutului civil al persoanei;
  • Pe cale administrativă poate fi modificat nu numai numele, ci şi prenumele.

Referitor la minor

  • Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie al părinţilor sau separat, pentru motive temeinice.
  • Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

Referitor la persoanele căsătorite

  • În cazul în care soţii s-au învoit să poarte în timpul căsătoriei un nume de familie comun, pentru schimbarea acestuia este necesar consimţământul celuilalt soţ.
  • Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soţi nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt soţ.
  • Schimbarea numelui de familie dobândit prin căsătorie, ca urmare a unei dispoziţii administrative, nu are efect asupra numelui de familie dobândit la naştere.

Opoziţia la intenţia de schimbare a numelui

  • Orice persoană interesată poate face opoziţie la cererea de schimbare a numelui, în termen de 30 de zile de la publicarea extrasului din cererea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
  • Opoziţia se face în scris, motivat şi se depune la serviciul public în a cărui rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă.

Ce se întâmplă cu cererea, cine o soluţionează

  • Cererea de schimbare a numelui, împreună cu toate actele, și, dacă este cazul, cu opoziţiile făcute, se trimit spre soluţionare de către serviciul public local către serviciul public judeţean.
  • Serviciul public judeţean verifică dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege și, după analizarea temeiniciei cererii, propune preşedintelui consiliului judeţean emiterea dispoziţiei de admitere sau de respingere a cererii, în termen de 60 de zile de la primirea cererii.
  • Dispoziţia prin care s-a admis schimbarea numelui se trimite, în copie, serviciului public la care a fost înregistrată cererea. Serviciul public va înștiinţa de îndată solicitantul.
  • Dacă în termen de 90 de zile de la data luării la cunoştinţă cel în cauză nu a ridicat dispoziţia, serviciul public va restitui organului emitent copia de pe dispoziţia de admitere a schimbării numelui.
  • Dispoziţia de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înscrierii menţiunii corespunzătoare pe marginea actului de naştere. De la această dată, solicitantul va purta numai numele dobândit prin dispoziţia de schimbare a numelui.
  • Dovada schimbării numelui se face cu dispoziţia de admitere a schimbării numelui sau cu certificatul eliberat de serviciul public, pe baza dispoziţiei de admitere a schimbării numelui.
  • Despre schimbarea numelui unei persoane vor fi înştiinţate, pe rând, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice.